marți, 30 noiembrie 2010

Mănuşa

           Ridic de jos spada frumos încrustată, o vântur cu graţie şi îndemânare prin aer apoi o azvârl în grădina vecinului. Sper că nu i-am rănit vreo capră în proces.
           Filozofia duelului nu mă încântă. N-am nicio luptă de purtat, nu am niciun chef de conflicte, cel puţin nu de astfel de conflicte, rezolvabile prin sabie ori pahare de alcool.
           Aşa că fac o schemă a la Matrix, evitând cu talent mănuşa proiectată în obrazul meu. Obiectul ajunge pe sol, într-o baltă.

           Întrebare - O să o mai porţi? Mănuşa? 

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ar fi simtit, de dupa gard, Demnitatea cu care a fost aruncata spada, deci nu s-ar fi suparat.
Capra!

George spunea...

>:D<

Trimiteți un comentariu