miercuri, 27 octombrie 2010

Mulţumesc

           Sunt momente din astea, când tinerii artişti cântă la capătul holului, uşile scârţâie funebru, iar în mine vâltoresc capete de furie nebună. Momente în care...
           M-a oprit cineva la timp. Mă pregăteam să aplic un călcâi pe figura celor care aruncă sistematic cu noroi în mine. Cred că o să mă limitez la a zâmbi.
           Da, zâmbesc la vederea atâtor destine ciuruite de mediocritate. O să mă mulţumesc cu faptul de  a pune punct unor prietenii. Prietenii bolnave, care picură otravă, şi amărăsc. Asta mă ajută, pe de altă parte, să îi apreciez pe cei care într-adevăr merită.
          
Le mulţumesc şi unora şi altora.

1 comentarii:

Anonim spunea...

:) cu siguranta fac parte din una din categorii, oricare ar fi ea, deci 'Multumesc!'

Trimiteți un comentariu