luni, 13 septembrie 2010

Joaca

           Viaţa este construită din mici detalii... Totul se compune într-o armonie perfectă atunci când deschidem ochii, ridicăm braţele, ne golim mintea de aspectele negative şi tragem aer în piept... Respiră, trăieşte, râzi, mulţumeşte, admiră, mângâie, sărută, îmbrăţişează... Iubeşte... Şi joacă-te... Joacă-te frumos, fii sincer, respectă, împarte... Împarte cu cel de lângă tine bucuria, descoperirile, pasiunea, energia, dar şi momentele grele... Şi zâmbeşte... Nimic nu e mai frumos, mai liniştitor şi mai intens decât să priveşti în ochii ei albaştri, şi să uiţi că există un univers întreg în jurul tău...

     

      
    ...Am iubit întîi un pom, din aceia pe care noi îi numim "şapte frunze". Era înalt şi mîndru, dar atît de gingaş, atît de mîngîietor... Nu mă mai puteam despărţi de el. Stam ziua întreagă îmbrăţişaţi, şi-i vorbeam, îl sărutam, plîngeam. Îi făceam versuri, fără să le scriu, i le spuneam numai lui; cine altul m-ar fi înţeles? Şi cînd mă mîngîia el, cu frunzele pe obraz, simţeam o fericire atît de dulce, încît îmi pierdeam răsuflarea. Mă rezemam de trunchiul lui, ca să nu cad. Fugeam noaptea din odaie, goală, şi mă urcam în pomul meu; nu puteam dormi singură. Plîngeam sus, între frunze, pînă ce se apropia ziua, şi începeam să tremur. O dată era să mă prindă mama, şi am tras o spaimă de am rămas multe zile în pat. De atunci m-am îmbolnăvit eu de inimă. Şi nu puteam sta în pat dacă nu mi se aduceau în fiecare zi ramuri proaspete din pomul meu cu "şapte frunze"...
                                                                                      -  Maitreyi - Mircea Eliade -

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu